Un număr dublu, cu 24 de pagini, cu un conţinut bogat, ca o invitație sinceră la lectură pentru iubitorii de literatură, şi nu numai.La 80 de ani de la naşterea lui Alexandru Ivasiuc, Gheorghe Pârja dedica o pagina marelui scriitor nascut in 12 iulie 1933 la Sighetu Marmației. Tot el aduce un omagiu memoriei poetei Ioana Ileana Stetco, de la plecarea căreia a trecut un an.
În eseul „Ascunşi în anonimat”, Ion Papuc incearcă un răspuns la întrebarea „Cărui resort psihologic ii corespunde actul creației artistice?”, iar Irina Petras îşi începe cea de-a patra parte a eseului „Răspunsuri/raspunderi” pornind de la întrebarea „Cum va fi viitorul?”.
Destinul poetic al lui Stefan Augustin Doinas, „o voce distinctă de înaltă și elevată profesionalitate culturală, de un civism exemplar”, este conturat de prof. Alexandru Ruja, într-un amplu eseu.Cronica Deliei Muntean, „Epitafuri în cod QR”, oferă o perspectivă critică aspra poemelar Marilenci B. Matei, publicate în volumul „Moartea are cod QR”. Criticul Daniela Sitar-Taut se oprește asupra volumului Anei Olos, „Autori canadieni cu sau fără cratima”, apărut de curând. Poezia lui Ioan Es. Pop poate fi citită la pagina „Orfeu”. De altfel, segmentul de poezie este bine reprezentat în paginile acestui număr şi prin versurile poeților Paul Romaniuc, Balaci Pascu, Liviu Coroiu şi Dan Rotaru.Ovidiu Pecican, în pagina „Avalon” aduce în atenţia cititorului romanele „Portocale pentru vinovaţi” şi „Semințele dimineții” ale lui Florin Bănescu.
Mircea Popa interpretează „Jurnalul unui poet lenes” al autorului clujean Victor Felea, de la nașterea căruia s-au împlinit o sută de ani în luna mai.Despre ornamente și țesături tradiționale, ca tematică a operei lui Al. Izigara Samurcas, scrie universitarul clujean Mircea Muthu.
În acest numar sunt publicate o primă parte a unui eseu dedicat de Doina Uricariu volumului lui Bogdan Creu, „Cornul inorogului”, precum și partea a doua a eseului lui Nichita Danilov. „Lectii despre perfectiune”, care porneşte de la „câteva amintiri” legate de Nichita Stănescu. Despre poezia eminesciană din perspectiva unei „pregnante funcţii instaurative nu doar de edificii, ci de ambienturi, de istorie şi de mituri, de întâmplări și de personaje emblematice”, scrie Terezia Filip in eseul „Farmec poetic eminescian. Arhitectura medievală, o hermeneutică a întemeierii si a guvernării”.
Trel pagini de recenzii îmbogătesc conținutul acestui număr al revistei: „Un ultim romantic” il numeşte Raluca Haşmăşan pe Flaviu Claudiu Mihali, autorul volumului de versuri „Gânduri sfâşiate de timp”: „Călătorind cu inima” spune Christian Craciun, citind însemnările din volumul Adrianei Ungureanu, „Calabria, tārām cu suflet de femeie”, în timp ce Iuliana-Andrea Pop poposeste asupra poczici Mirunei Muresan din „Timpul nostalgici. Poeme pentru M.”. Sonia Elvireanu prezintă volumul de convorbiri pe tărâmul ideilor, „Pusa Roth in dialog cu Christian Tamas”, iar Daniel Marian pe cel al lui Gabriel Gherbāluţă, „Poeme pentru Lara”.
O sinteză a dezbaterii „Local şi naţional în presa culturală”, desfăşurate în cadrul Zilelor Revistei de Cultură „Nord Literar”, (realizată de Dana Buzura-Gagniuc), relevă provocările cărora presa culturală e nevoită să le facă față în acest prezent dominat de digitalizare, de robotizare, de dinamism şi de răstălmăciri periculoase ale sistemelor de valori.
Întâlnirea dintre matematică și poezie este evidențiată în interviul pe care Elena Liliana Popescu îl acordă lui András Bandi.
În eseul „Palatul Dolmabahçe sau despre Europa made in Turkey”, Dalina Bădescu prezintă imaginea „pe cât de ametitoare vizual, pe atât de dezamăgitoare cultural” a acestui edificiu.
Versurile poetului portughez Jose Manuel de Vasconcelos (traduceri: de Mariana şi Valeriu Stancu), sunt publicate pe pagina destinată traducerilor. Poemul lunii îi aparţine lui Ștefan Jurcă, iar Lucian Perta parodiază poemul lui Ioan Es. Pop, „dacă n-aş fi fost silit să vorbesc”.
În acest numar, ilustratiile reprezintă case şi porți tradiționale maramureşene, existente la Muzeul Satului din Baia Mare.
