Publicaţia este, ca întotdeauna, o invitație la lectură pentru cititorii noştri.
Pentru mine, artistul/intelectualul e unul care gândeşte exclusiv după mintea lui şi în funcție de mărimea bibliotecii din spatele său” – afirmă Irina Petraş într-un nou episod al seriei Răspunsuri/răspunderi”.
Ion Papuc se apleacă asupra poeziei lui Paul Celan în eseul „Suprarealismul tragic”. La pagina dedicată interpretărilor, este publicată partea a doua a eseului lui Gheorghe Glodeanu, pe marginea volumului lui Gabriel Chifu, „Visul copilului care păşeşte pe zăpadă fără să lase urme sau Invizibilul, descriere amănunţită”.
Delia Muntean realizează o cronică la volumul „Capcanele” al lui Vasile Igna, poetul care îşi priveşte de la fereastră a casei, a minţii, a sufletului reperele dintotdeauna ale provinciei sale: Grădina, Valea, Dealul”. Pentru că, în luna martie, poetul originar din Maramureş a împlinit 80 de ani, rubrica Orfeu” îi este dedicată, dimpreună cu parodia lui Lucian Perta. Daniela Sitar-Täut se apleacă asupra volumului lui Alexandru Câţcăuan, „Din curgerea zilelor…”, iar Ana Olos asupra Bibliotecii stranii” a Ruxandrei Cesereanu.
Ovidiu Pecican continuă şi în acest număr să prezinte momente ale zbaterii lui I. D. Sârbu pentru a-şi vedea publicate operele.
A fost o primăvară încărcată de evenimente culturale, care se regăsesc în pagina realizată de Dana Buzura-Gagniuc.
Acest numar al revistei cuprinde o pagină de cugetāri, autorii semnatari fiind George Vigdor şi Dan Rotaru și două pagini de poezie, în care se regăsesc versuri de Rodica Dragomir, Florica Bud, Gheorghe Pop, Liviu Coroiu şi Nicolae Şapcă (Cernăuți).
Broderii pe spuma amăgitoare a norilor ce pier” ne sugerează Dan Grädinaru, abordând o temă care pare inepuizabilă: soarta.
Mircea Popa şi lulia-Anamaria Ghidiu semnează recenziile a două volume apărute în 2023: În căutarea României. O aventură personală din ’65 până azi”, al britanicului Dennis Deletant, şi „Ghetoul poeziei” al Larisei Calo.
Referindu-se la volumul lui Ion Cristofor, „O istorie a literaturii de limba română din Israel”, Raluca Hăşmăşan consideră că, prin demersul său, autorul relevă o imagine edificatoare a dimensiunii acestui palier al limbii române.
Pornind de la volumul lui Cornel Cotuţiu, Felurite feluri”, Ion Radu Zägreanu observă duelul publicistului cu prozatorul.
Grădinile Venerei”, prima expoziție de artă a tinerei Irina Venera, reprezintă tema de cronicii Dalinei Bădescu,
Gheorghe Pârja portretizează trei poeți în acest număr: Marin Sorescu, Vasile Igna şi lon Petrovai, cel din urmă fiind şi autorul poemului lunii.
În pagina de traduceri, Elena Liliana Popescu ne propune câteva poeme de Rabindranath Tagore.
Acest număr este ilustrat cu imagini reprezentând exponate din Muzeul de Mineralogie Victor Gorduza”, Baia Mare. Dana Buzura Gagniuc Manager revista de cultură „Nord Literar”