Declarația transmisă de primarul ales al municipiului Baia Mare, , la împlinirea a 697 de ani de la prima atestare documentară a orașului, este mai mult decât un mesaj aniversar. Este, în esență, un bilanț administrativ și o încercare clară de a fixa o direcție politică și urbanistică pentru următorii ani.
Mesajul vine într-un moment în care Baia Mare traversează probabil cea mai amplă perioadă de investiții publice din ultimele decenii. Iar acest lucru se vede: șantiere deschise simultan în aproape toate zonele orașului, proiecte de infrastructură, reabilitări de școli, piețe, bulevarde, clădiri istorice și investiții în mobilitate urbană, digitalizare sau eficiență energetică.
Discursul lui Doru Dăncuș este construit pe două direcții clare. Prima este ideea de transparență administrativă — prezentarea publică, în cifre și termene, a tuturor investițiilor aflate în derulare. A doua este asumarea costului politic și social al modernizării: traficul îngreunat, disconfortul șantierelor și nemulțumirile inevitabile care apar atunci când un oraș este practic reconstruit în timp real.
În mod evident, administrația locală încearcă să schimbe paradigma prin care sunt privite aceste lucrări. Mesajul transmis este că inconvenientele de astăzi reprezintă prețul dezvoltării de mâine. Iar comparația făcută indirect cu perioadele în care orașul a stagnat nu este întâmplătoare.
Cifrele prezentate sunt impresionante prin amploare. Proiecte de miliarde de lei, finanțate prin PNRR, Programul Regional Nord-Vest, AFM, Anghel Saligny sau fonduri locale, conturează o transformare urbană fără precedent pentru Baia Mare postdecembristă.
Zona educațională concentrează unele dintre cele mai avansate investiții, cu unități școlare și creșe aflate aproape de finalizare. În paralel, administrația merge puternic pe componenta de mobilitate urbană — piste de biciclete, bulevarde modernizate, autobuze electrice, stații inteligente și coridoare urbane integrate.
Poate cea mai importantă miză rămâne însă regenerarea urbană și recuperarea identității orașului. Reabilitarea Pieței Revoluției, Piața Universității, Casa Pocol, Cinematograful Dacia sau viitoarele proiecte dedicate Casei de Cultură și complexului „Minerul” transmit ideea unei administrații care încearcă să readucă în circuit simbolurile urbane abandonate ani la rând.
Există și o componentă strategică în această comunicare publică. Doru Dăncuș fixează deja anul 2029 — momentul împlinirii a 700 de ani de existență documentară a orașului — ca termen simbolic pentru finalizarea unei noi etape de dezvoltare a municipiului.
Practic, mesajul său nu vorbește doar despre ce se construiește acum, ci despre imaginea pe care administrația vrea să o proiecteze pentru Baia Mare la intrarea în al optulea secol de existență: un oraș modernizat, conectat, mai verde, mai funcțional și mai atractiv pentru locuire și investiții.
Desigur, rămâne de văzut câte dintre aceste proiecte vor fi finalizate la termen și cât din ambiția anunțată se va transforma în realitate administrativă. Dar un lucru este greu de contestat: Baia Mare traversează una dintre cele mai intense perioade de investiții publice din istoria sa recentă.
Iar la 697 de ani de existență, orașul pare să își joace una dintre cele mai importante mize pentru viitorul său urban.
„Facem Baia Mare Bine” nu mai este doar un slogan administrativ, ci devine mesajul central al unei administrații care își asumă deschis transformarea orașului înaintea momentului simbolic din 2029.
