Execuția bugetară a orașului Borșa pentru anul 2025, prezentată în Consiliul Local de primarul Ion Sorin Timiș, conturează imaginea unei administrații care a ales să joace ofensiv: investiții masive, atragere de fonduri externe și un control strict al cheltuielilor.
Dincolo de limbajul tehnic al bugetelor, mesajul transmis de administrație este simplu: orașul a cheltuit mai puțin decât și-a propus, dar a investit mai mult decât în anii precedenți.
„Nu cifrele sunt importante, ci ceea ce rămâne în urma lor: școli mai bune, infrastructură modernă și condiții mai decente pentru oameni. Asta am urmărit în 2025”, a declarat primarul.
Un buget construit pe bani atrași, nu doar încasați Unul dintre cele mai relevante aspecte ale execuției bugetare este capacitatea Primăriei de a multiplica veniturile locale. Practic, contribuțiile directe ale borșenilor au fost completate masiv de fonduri europene și guvernamentale.
Această dependență de finanțări externe nu este neapărat un risc, cât o dovadă de adaptare: fără aceste resurse, ritmul investițiilor ar fi fost mult mai lent.
„Am înțeles că dezvoltarea nu se face doar din taxe locale. Am mers după bani, i-am adus și i-am pus la treabă aici, în Borșa”, a punctat Ion Sorin Timiș.
Peste jumătate din buget, direcționat spre investiții Cu mai mult de 54% din buget alocat dezvoltării, Borșa se înscrie într-un model de administrație orientată spre construcție, nu doar spre funcționare.
Educația, infrastructura de apă și canalizare, sănătatea și componenta de mediu au fost principalele direcții. Nu sunt proiecte spectaculoase în aparență, dar sunt exact cele care schimbă, în timp, calitatea vieții.
Decizie cu impact direct: eliminarea taxei de salubrizare Poate cea mai vizibilă măsură pentru cetățeni a fost eliminarea taxei de salubrizare. Costurile nu au dispărut, ci au fost mutate în bugetul local, ceea ce înseamnă o presiune mai mare pe resursele administrației.
Este o decizie politică clară: administrația a ales să protejeze bugetele familiilor, asumându-și costuri de milioane de lei.
„Am considerat că este corect ca administrația să suporte aceste cheltuieli. Oamenii au deja destule poveri”, a explicat primarul.
Cheltuieli mai mici, dar nu din lipsă de proiecte Deși bugetul prevedea 172 de milioane de lei, s-au cheltuit 116 milioane. Diferența, prezentată ca economie, vine dintr-o combinație de contracte mai bine negociate, prioritizare și, posibil, amânarea unor cheltuieli.
Administrația susține însă că nu a renunțat la proiecte, ci doar a optimizat costurile.
„Nu înseamnă că am făcut mai puțin, ci că am fost mai atenți la fiecare leu. E o diferență esențială”, a spus Ion Sorin Timiș.
Execuția bugetară a Borșei arată bine pe hârtie: investiții consistente, taxe reduse și economii semnificative. Întrebarea care rămâne este cât de sustenabil este acest model pe termen lung, mai ales în condițiile dependenței de fonduri externe.
Pentru moment însă, administrația locală își asumă direcția: dezvoltare accelerată, cu accent pe eficiență și rezultate vizibile.
„Am mers pe principiul gospodarului: nu risipim, dar nici nu stăm pe loc. Borșa trebuie să crească, iar asta se vede deja”, a concluzionat primarul.
