În spațiul public apare frecvent ideea că traiul în Borșa ar fi mai scump decât în orașele din jur. O analiză comparativă simplă, bazată pe costuri concrete și criterii identice, arată însă o realitate diferită: din punct de vedere fiscal și al utilităților de bază, Borșa se dovedește a fi una dintre cele mai accesibile opțiuni din zonă.
Datele și concluziile prezentate aparțin primarului Ion Sorin Timiș, care a realizat această comparație între mai multe orașe din apropiere.
Comparând cu orașe precum Vișeu de Sus, Baia Sprie și Târgu Lăpuș, diferențele nu sunt doar vizibile, ci cuantificabile în bani și timp.
Primul element care iese în evidență este taxa de salubritate. În timp ce în celelalte orașe aceasta ajunge la 180–240 lei anual, în Borșa costul este zero pentru cetățean. Practic, administrația locală a ales să preia integral această cheltuială, o decizie care se traduce direct în bani rămași în buzunarul locuitorilor.
La utilități, diferența continuă. Apa și canalizarea, servicii esențiale în orice gospodărie, au ajuns în multe orașe la tarife cumulate de peste 18 lei/mc. În Borșa, nivelul este semnificativ mai redus, ceea ce duce la economii anuale consistente. Pentru un consum obișnuit, diferența poate depăși 400 de lei pe an față de alte localități apropiate.
Dar poate cel mai relevant indicator este timpul de muncă necesar pentru a acoperi aceste costuri. Dacă în Borșa un angajat plătit cu salariul minim are nevoie de aproximativ 11 zile de muncă pe an pentru a-și achita taxele și utilitățile de bază, în celelalte orașe acest efort crește la 15–16 zile. Cu alte cuvinte, diferența nu este doar contabilă, ci se reflectă direct în calitatea vieții: mai puține zile muncite pentru aceleași obligații.
Raportarea la media națională întărește această concluzie. În 2026, un locuitor urban din România plătește, în medie, aproximativ 2.000 lei anual pentru acest tip de cheltuieli. În Borșa, suma estimată este de circa 1.370 lei – cu peste 30% mai mică.
Desigur, orice analiză de acest tip trebuie privită în ansamblu. Costul vieții nu înseamnă doar taxe și utilități: contează accesul la locuri de muncă, infrastructura, serviciile medicale sau oportunitățile educaționale. Însă, strict din perspectiva presiunii fiscale asupra cetățeanului, Borșa pare să ofere un avantaj clar.
În final, diferența dintre percepție și realitate devine evidentă. Așa cum subliniază primarul Ion Sorin Timiș, cifrele indică faptul că Borșa nu este un oraș scump – cel puțin nu atunci când vine vorba de costurile administrative de bază. Din acest punct de vedere, nu doar că ține pasul cu localitățile din jur, ci le și devansează.
