Se spune că în viață există două certitudini: moartea și taxele. În România, însă, doar prima e sigură — pentru cea de-a doua, încă mai așteptăm să vedem dacă și președinții plătesc.
Agenția Națională de Administrare Fiscală, adică instituția aceea care te caută până la capătul pământului pentru o factură neînregistrată de 32 de lei, s-a trezit brusc cu chef de dreptate fiscală și anunță o acțiune în instanță împotriva… familiei Iohannis. Da, exact acea familie care, timp de zece ani, a locuit în palate Cotroceniste și a semnat decrete cu un pix aurit.
Motivul? Un milion de euro în chirii pentru o casă pierdută în instanță. Cândva, imobilul din centrul Sibiului era o bijuterie arhitecturală, un spațiu comercial frecventat de contribuabilii onești. Azi, e o ruină cu infiltrații, mucegai și un potențial turistic de muzeu al chiriilor pierdute.
Dar să fim corecți: nimeni nu poate spune că ANAF-ul se grăbește. După aproape două decenii de procese, hârtii și tăceri, fiscul s-a decis — e momentul! Probabil au terminat de verificat micii antreprenori din Băicoi și s-au gândit că pot încerca și ceva mai mare.
Conform surselor, inspectorii fiscali au reușit să intre în clădire doar după ce au forțat accesul, pentru că familia Iohannis „nu mai avea cheia”. O explicație fascinantă, demnă de dosarele X fiscale: să pierzi cheia unei case pentru care ai încasat chirii 16 ani e ca și cum ai pierde parola de la contul bancar în care ți s-au adunat dobânzile.
ANAF pregătește acum cererea de instituire a sechestrului pe bunurile familiei, inclusiv pe actuala locuință din Sibiu. Ironic, acolo unde președintele și-a încheiat cariera de profesor de fizică și și-a început cea de… colecționar de imobile.
Desigur, toată lumea se întreabă dacă această acțiune e una serioasă sau doar un exercițiu de imagine. Fiscul nostru e cunoscut pentru curajul său legendar în fața micilor întreprinzători și timiditatea sa cronică în fața marilor personaje. De data asta, pare că s-a întărit cu o cafea tare și o sursă mediatică: Antena 3 CNN.
Cât despre milionul de euro, el va pluti mult și bine între expertize, apeluri și recursuri. Poate că până la finalul deceniului, contribuabilul român va afla dacă legea fiscală e egală pentru toți — sau doar pentru cei fără pază la poartă.
Până atunci, rămâne o întrebare simplă, aproape filozofică: dacă ANAF recuperează milionul, îl trece la venituri bugetare… sau la chirii recuperate de statul paralel?
