Cine și cu ce legitimitate și-a asumat, în numele poporului român, fără o consultare publică, reformele din PNRR ?
Cu foarte mare greutate și întârziere, după amânări și amânări, cu presiuni și insistențe din partea Comisiei Europene, la finalul anului 2021 Guvernul, a adoptat O.U.G. nr. 124/2021 prin care se reglementează cadrul instituţional, fluxurile financiare şi modul de verificare a utilizării fondurilor alocate României prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Acest Plan ar putea ajuta România, așa cum se întâmplă în celelalte țări comunitare, să se redreseze economic și social în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Ar putea! Dacă el ar fi fost construit corect pe necesitățile reale ale României, ale economiei naționale, ale românilor.
România ar putea beneficia de o alocare financiară totală de 29,2 miliarde de euro, din care 14,24 miliarde euro sub forma de granturi și 14.94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Ar putea! Pachetul de reforme și investiții publice trebuie implementat până în anul 2026.
Cu toate acestea, Guvernul se bâlbâie, amână, ia decizii, revine asupra lor. Guvernul pare că habar nu are ce trebuie să facă pentru ca România să nu piardă acești bani.
Preocupat de aceste incompetențe ale Guvernului, deputatul Francisc Tobă, membru marcant al Alianței Pentru Patrie, a adresat, de la tribuna Camerei Deputaților, o interpelare de interes național, Premierului Nicolae Ionel Ciucă.
Mai jos, redăm textul acestei Interpelări în integralitatea sa:
”INTERPELARE
Adresată: Primului – ministru Domnului Nicolae Ionel CIUCĂ
De către: Francisc TOBĂ – Deputat neafiliat
Obiectul interpelării: Asigurarea transparenței în ceea ce privește procedura internă urmată în cazul P.N.R.R. și împuternicirile date semnatarilor din partea României
Stimate domnule Prim – ministru,
De la bun început a existat din partea fostului Guvern Cîțu o lipsă de transparență în ceea ce privește prezentarea în Parlamentul României a Planuluiui Național de Redresare și Reziliență (P.N.R.R.), respectiv în anul 2021, când trebuia să fie operate multe modificări și corecturi cerute la nivelul Uniunii Europene. La finalul anului 2021 Guvernul, cu mare întârziere, a adoptat O.U.G. nr. 124/2021 prin care se reglementează cadrul instituţional, fluxurile financiare şi modul de verificare a utilizării fondurilor alocate României prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Acest plan urmăreşte obiectivele generale ale Mecanismului de Redresare și Rezilienţă și a fost creat ca instrument financiar temporar în Uniunea Europeană pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Regulile și principiile pe care se fundamentează implementarea P.N.R.R. sunt stabilite în Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de Redresare și rezilienţă 2021-2027, precum și în Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3.11.2021 de aprobare a evaluării Planului de Redresare și Reziliență.
Fiecare din țările ce sunt state membre U.E. are propriul P.N.R.R., aprobat la nivel comunitar. În cazul României Planul Național de Redresare și Reziliență (P.N.R.R.) include un pachet de reforme și investiţii publice, care trebuie implementate până în anul 2026, având o alocare financiară totală de 29,2 miliarde de euro, din care 14,24 miliarde euro sub forma de granturi și 14.94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
P.N.R.R. este compus din 171 de măsuri (64 de reforme și 107 investiții), care sunt structurate în 15 componente ce contribuie la toți cei șase piloni definiți în Regulamentul (UE) nr. 2021/241. În cadrul acestui plan s-a stabilit un calendar indicativ pentru implementarea reformelor și a investițiilor care trebuie încheiate până în data de 31 august 2026.
Referitor la P.N.R.R. vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:
1. Vă rugăm să ne spuneți în baza căror acte sau decizii Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Direcția Generală Management Mecanism de Redresare și Reziliență, și fostul premier Cîțu Florin Vasile, au avut împuternicirea să semneze în mod exclusiv acest plan, ca reprezentanți ai partea statului român? Vă rugăm să ne transmiteți aceste documente.
2. Cine le-a dat aceste împuterniciri celor doi miniștrii, în ce temei de drept, cu ce mandat, în ce limite, si prin ce procedură a fost aprobat de Guvernul Român, anterior înaintării planului către Comisia pentru Afaceri Europene din Parlamentul României?
3. Care au fost avizele din țară, care au stat la baza elaborării proiectului P.N.R.R., actul de aprobare din Parlamentul României, precum și actul de aprobare de la Comisia pentru Afaceri Europene?
Vă rugăm să ne răspundeţi în scris.
Cu deosebit respect,
