Biserica Ortodoxă din Maramureș este în doliu. Astăzi, 29 iunie 2026, în ziua de prăznuire a Sfinților Apostoli Petru și Pavel, Arhimandritul Sofronie Perța, starețul emerit al Mănăstirii Dragomirești, a trecut la cele veșnice, după o viață dedicată slujirii lui Dumnezeu, monahismului și comunității.
Născut la 13 decembrie 1958, în comuna Botiza, din părinții Grigore și Iulia Perța, a primit la botez numele de Vasile. Chemarea către viața monahală s-a concretizat în anul 1982, când a intrat ca viețuitor la Mănăstirea Rohia, fiind transferat în același an la Mănăstirea „Sfântul Ilie” din Toplița.
În anul 1986 a fost tuns în monahism, primind numele de Sofronie, iar în același an a fost hirotonit ierodiacon și apoi ieromonah de către vrednicul de pomenire Episcopul Emilian Birdaș. În anii care au urmat a desfășurat o intensă activitate misionară în mai multe parohii din județul Harghita, remarcându-se prin implicarea sa pastorală și administrativă.
Din anul 1990 și-a legat destinul de Mănăstirea Dragomirești, unde a coordonat ample lucrări de restaurare și dezvoltare. A refăcut biserica veche, a construit corpul de chilii și a inițiat ridicarea noii biserici a mănăstirii, un proiect de anvergură care a prins contur de-a lungul ultimelor două decenii. Totodată, a dus o luptă susținută pentru recuperarea proprietăților funciare ale mănăstirii, confiscate în perioada regimului comunist.
Pe lângă activitatea administrativă, părintele Sofronie și-a desăvârșit pregătirea teologică, absolvind Seminarul Teologic din Cluj-Napoca, Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității din Pitești și studiile de masterat la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Arad.
În semn de recunoaștere a slujirii sale, a fost hirotesit protosinghel în anul 1996, iar în 2021 a primit rangul de arhimandrit, cu prilejul târnosirii paraclisului noii biserici a mănăstirii.
La 1 ianuarie 2025 s-a retras din ascultarea de stareț, devenind stareț emerit al Mănăstirii Dragomirești, lăsând în urmă o moștenire spirituală și materială de mare valoare pentru monahismul maramureșean.
Trecerea sa la Domnul lasă un gol profund în rândul obștii monahale, al clerului și al credincioșilor care l-au cunoscut și l-au prețuit pentru blândețea, dăruirea și statornicia sa în credință.
Detaliile privind slujba de înmormântare și programul ceremoniilor religioase vor fi comunicate ulterior.
Dumnezeu să-l odihnească în pace și să-i așeze sufletul în ceata drepților! Veșnică să-i fie pomenirea!
