Institutul Național de Statistică a anunțat cifre care ar trebui să ridice sprâncene și să declanșeze panică… dacă nu am fi obișnuiți ca guvernanții să ignore evidențele. Consumul populației a scăzut cu 25% față de decembrie 2025 și cu 9% față de ianuarie 2025. Pentru context: consumul reprezintă aproximativ 70% din PIB. Traducere simplă: fără consum, economia tremură, oftează și, în cazuri extreme, moare de foame.
Economistul Radu Georgescu ne amintește cu blândețe că așa ceva nu s-a mai întâmplat nici în pandemie, nici în Criza financiară globală din 2008. Și atunci te întrebi: oare guvernul citește manuale de economie sau doar horoscopul financiar?
Explicația, dacă e nevoie, este cât se poate de simplă: statul a decis să testeze o strategie economică revoluționară – să ia de la oameni și firme cât mai mult prin taxe și impozite, sperând, probabil, că magia fiscală va face banii să se înmulțească singuri. Rezultatul? Antreprenorii sunt îngrijorați, oamenii au mai puțini bani, vânzările scad, iar economia se zbate. Surprinzător, nu?
Pentru cei care iubesc poveștile cu tâlc, situația se aseamănă izbitor cu o fabulație celebră despre Nasreddin Hodja:
Nastratin învață măgarul să trăiască fără mâncare. În fiecare zi îi dă tot mai puțin. La final, măgarul moare. Nastratin oftează: „Ce păcat! Tocmai când începea să se obișnuiască.”
În varianta românească, măgarul se numește consum, statul este Nastratin, iar politica fiscală e… experimentul care nu merge niciodată cum își imaginează autorii lui.
Ironia finală? Nimeni nu pare să observe că măgarul mort nu mai poate fi hrănit, indiferent de cât de multe analize și conferințe de presă organizează guvernul.
Moralul poveștii: economia reală nu se poate obișnui cu lipsa banilor. Dar guvernul pare să creadă că da.
