Când iazul devine platou de conferință și Facebookul devine minister
Ministrul Economiei, Radu Miruță, a descins în Maramureș cu o veste cât o gură de aer curat: iazul de la Tăuții de Sus va fi, în sfârșit, ecologizat. După ani de promisiuni, avize, reluări și „pauze bugetare”, lucrările vor fi terminate. De data aceasta sigur. Până în 2028. Cu banii „deja identificați”, în cel mai românesc sens al expresiei.
Miruță a explicat cu un ton de profesor dezamăgit că, până acum, s-au tot rostogolit bani „fără să se avanseze”, iar Conversmin, societatea care trebuia să rezolve problema, a consumat mulți bani și a făcut… puține lucruri. Așadar, planul nou este simplu: să se dea bani „cu sumă completă”, nu „bucățică cu bucățică”. Cu alte cuvinte, să nu mai cumpărăm șantierul pe felii, ci la kilogram.
Lângă el, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a venit cu cifrele: 23 de milioane de lei de la AFM și restul de la Economie. Totul este pus frumos într-o Hotărâre de Guvern „în circuitul de avizare” — expresia preferată a administrației românești atunci când vrea să sune activ, dar fără riscul de a finaliza ceva prea curând.
Totuși, există o noutate: un termen asumat. 2028. Adică peste trei cicluri electorale, timp suficient pentru ca și iazul, și promisiunile să mai prindă o generație de demnitari.
Doar că, în loc să vorbească mai mult despre cum se va face ecologizarea, miniștrii au părut mai preocupați să pună la punct presa locală decât să explice soluțiile. Jurnaliștii au fost acuzați că ar fi „prea interesați de aparițiile pe Facebook” și „nu suficient de documentați” — observație savuroasă venită chiar de la niște politicieni care au transformat rețelele sociale în ministere paralele, unde se dau comunicate, se pozează la pasarelă și se administrează țara cu like-uri. Cu alte cuvinte, presa e de vină că întreabă, iar miniștrii sunt deranjați că nu sunt filmați din unghiul potrivit.
Pe plan local, deputatul Brian Cristian a punctat optimist că ecologizarea nu înseamnă doar un aer mai curat, ci și o șansă pentru dezvoltare. Campus dual, parc industrial, perspective economice — toate ar putea înflori acolo unde astăzi miroase a sulf și a neputință administrativă. Practic, aerul curat va fi noul motor economic.
Dar să fim corecți: Maramureșul chiar are noroc. Iazul din Tăuții de Sus este printre „puținele de la nivel național” care vor primi bani. E ca și cum ai câștiga la loto, dar în loc de premiu, primești promisiunea unei ecologizări până la pensie.
Așadar, după decenii de rapoarte, studii și comisii, lucrurile par să se fi mișcat. Nu neapărat spre final, dar măcar spre o nouă fază: cea în care se promite cu termen, cu aviz în așteptare și cu o ceartă cu presa la final de conferință.
Până atunci, băimărenii pot respira adânc (dar nu prea adânc), bucuroși că, undeva, între două ministere și trei conturi de Facebook, aerul curat e pe drum. Lent, dar sigur.
Sursă /foto Google
