În Țara Lăpușului, 1 Mai se sărbătorea altfel. Nu se înălța mirosul îmbietor al grătarelor, nu sfârâiau micii stropiți cu bere, ci se înălța Armindenul. Lăpușenii nu celebrau „1 Mai muncitoresc”, ci 1 Mai spiritual.
Aici, în țara oamenilor zidiți din piatră, spiritualitatea, acel amestec armonios de tăcere exterioară şi celebrare interioară şi de asemenea, de tăcere interioară şi celebrare exterioară era pretutindeni și mereu prezentă.
Armindenul este simbol solar, al fertilității, înălțării și renașterii, al verticalității, un axis mundi.
Ritualul consta în ridicarea unui arbore înalt (fag, carpen sau mesteacăn) curățat de crengi și frumos împodobit de către 12-15 fete și feciori. Fetele împleteau cununi vegetale în formă de cruce sau cerc pentru Armindeni, se așezau ștergare înflorate și icoane din biserică. Alături de icoană se mai punea și un colac „împtistrit”. Armindenul astfel împodobit se „planta” în grădina bisericii. Feciorii strigau: „Haidareți, la Armindeni!”
Răspandit în toată Europa, Armindenul cunoaște diferite variațiuni ale numelui: Májusfa (Ungaria) L’arbre de mai (Franța), Mey Boom (Belgia), L’albero di maggio (Italia), May Pole (Anglia), Polo di Mayo (Spania), IrmiDen (Bulgaria), Mayka (Republica Cehă).