Criticile la adresa Guvernului condus de Ilie Bolojan nu mai vin doar din partea opoziției. De această dată, unul dintre cei mai vocali contestatari este chiar fostul premier liberal, Florin Cîțu, care susține că datele oficiale privind economia demontează discursul Executivului despre reforma statului și consolidarea fiscală.
Într-o analiză publicată pe rețelele sociale, Cîțu afirmă că revizuirea Produsului Intern Brut pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate incomodă: economia continuă să scadă, consumul privat este în recul, investițiile își pierd din ritm, în timp ce cheltuielile statului cresc puternic.
Potrivit fostului premier, consumul colectiv al administrației publice a fost revizuit la o creștere de aproape 13% în termeni reali, iar consumul individual al administrațiilor a trecut, de asemenea, pe plus. În același timp, populația consumă mai puțin, firmele își reduc stocurile, iar investițiile private încetinesc.
Din punct de vedere politic, atacul este semnificativ. Atunci când un fost lider PNL critică propriul guvern, mesajul capătă o greutate diferită față de acuzațiile venite din opoziție. În interiorul liberalilor devine tot mai vizibilă ruptura dintre cei care susțin strategia lui Bolojan și cei care consideră că măsurile de austeritate au fost aplicate dezechilibrat.
Miza nu este doar una statistică. Guvernul și-a construit întreaga strategie pe ideea reducerii deficitului bugetar și a reformării aparatului de stat. Dacă însă datele economice confirmă faptul că instituțiile publice continuă să își majoreze consumul, în timp ce populația și companiile suportă costurile ajustărilor fiscale, discursul despre reformă riscă să își piardă credibilitatea.
Pe de altă parte, cifrele privind consumul administrației nu înseamnă automat că numărul bugetarilor sau cheltuielile permanente au explodat. Acestea pot reflecta și alte categorii de cheltuieli publice. Tocmai de aceea, interpretarea lor trebuie făcută în contextul întregii execuții bugetare și al metodologiei statistice.
Cert este însă că percepția publică devine tot mai dificil de gestionat pentru Executiv. Românii resimt majorările de taxe, reducerea unor facilități și scăderea puterii de cumpărare, iar atunci când apar date care sugerează că statul nu dă același exemplu de disciplină bugetară, nemulțumirea crește inevitabil.
Criticile lui Florin Cîțu deschid astfel un nou front în interiorul Partidului Național Liberal și ridică o întrebare esențială: poate fi numită reformă o consolidare fiscală în care sacrificiile sunt suportate în principal de contribuabili și de mediul privat, în timp ce cheltuielile statului continuă să crească? Răspunsul la această întrebare ar putea cântări decisiv atât în evoluția economiei, cât și în încrederea publică în actuala guvernare.
