O nouă constatare a Agenția Națională de Integritate readuce în prim-plan o problemă veche, dar persistentă: granița fragilă dintre administrația publică și politica de partid. De această dată, în centrul atenției se află Consiliul Județean Maramureș și două unități medicale din subordine.
Inspectorii de integritate au stabilit că Bogdan Gabriel Ștețco, reprezentant al CJ în Consiliul de Administrație al Spitalul Județean de Urgență Dr. Constantin Opriș Baia Mare, a fost în stare de incompatibilitate timp de peste doi ani. În paralel cu funcția din sistemul sanitar, acesta a deținut și o poziție de conducere politică – o combinație pe care legea o interzice explicit.
Cazul nu este singular. La Spitalul Orășenesc Târgu Lăpuș, un alt reprezentant în Consiliul de Administrație ar fi bifat același tipar: implicare administrativă și apartenență la structuri de conducere politică. Două situații care, puse cap la cap, ridică o întrebare incomodă: cât de atent sunt făcute aceste numiri?
Reglementările din domeniul sănătății nu lasă loc de interpretări largi. Interdicția de a cumula funcții de conducere în partide politice cu poziții în consiliile de administrație ale spitalelor nu este o recomandare, ci o obligație. Scopul este simplu: evitarea influenței politice în deciziile administrative din sistemul sanitar.
În realitate, însă, astfel de situații continuă să apară. Nu neapărat din necunoașterea legii, cât dintr-o aparentă relaxare în aplicarea ei. Sau, spus mai direct, dintr-o obișnuință instituțională de a trata regulile ca fiind negociabile – până când intervine ANI.
Un detaliu relevant în acest caz este lipsa unui punct de vedere din partea unora dintre cei vizați în timpul procedurii de evaluare. Într-un context în care transparența ar trebui să fie regula, absența reacției publice nu face decât să alimenteze suspiciunile și să lase loc speculațiilor.
Dacă deciziile ANI rămân definitive, consecințele nu sunt deloc simbolice: interdicția de a ocupa funcții publice timp de trei ani și posibile sancțiuni disciplinare. Dincolo de impactul individual, însă, aceste cazuri transmit un semnal mai larg către administrația locală.
Numirile în structurile de conducere ale spitalelor nu sunt simple formalități politice. Ele vin la pachet cu responsabilități legale și etice, iar ignorarea acestor limite riscă să afecteze credibilitatea întregului sistem.
Privite izolat, cele două cazuri pot părea accidente administrative. Privite împreună, ele conturează un tipar. Iar tiparele, în administrație, sunt rareori întâmplătoare.
Într-un sistem sanitar deja presat de lipsuri și crize recurente, ultima nevoie este adăugarea unor controverse legate de integritate. Pentru că, în final, nu doar funcțiile sunt în joc, ci încrederea publică.
Iar aceasta, odată pierdută, nu poate fi recuperată printr-o simplă decizie administrativă.
