Recent, domnul Morar a lansat o serie de acuzații grave la adresa conducerii Spitalului Județean de Urgență Baia Mare (SJUBM), prezentând o imagine apocaliptică a situației din Unitatea de Primiri Urgențe (UPU). Aceste declarații par mai degrabă menite să creeze panică și să atragă atenția publică, decât să propună soluții reale pentru problemele sistemului medical.
Acuzații fără probe și atacuri la presă
Domnul Morar susține că timpul de așteptare este „inuman” și că pacienții sunt tratați „inadecvat”, fără a furniza date concrete sau analize comparative care să susțină aceste afirmații. Sistemul medical din România se confruntă, într-adevăr, cu probleme de personal și infrastructură, însă a încerca să arunci toată vina asupra conducerii unui spital, fără a menționa cauzele sistemice și lipsa de sprijin guvernamental real, este o formă de manipulare.
Mai mult decât atât, domnul Morar atacă presa locală, acuzând-o că este „plătită din bani publici” pentru a-l denigra. În realitate, instituțiile media care relatează despre activitatea SJUBM o fac pe baza informațiilor oficiale și a faptelor verificate, nu în urma unor ordine politice. Transparența în cheltuirea fondurilor publice este un aspect important, dar a folosi această temă ca pretext pentru a discredita jurnaliștii care nu îi susțin discursul este un atac la libertatea presei.
Problemele din UPU – o situație națională, nu un caz izolat
Timpul de așteptare în Unitățile de Primiri Urgențe este o problemă bine-cunoscută în toată țara, cauzată de deficitul de personal medical, suprasolicitarea spitalelor și finanțarea insuficientă a sistemului sanitar. Este ușor să critici fără a propune soluții concrete și fezabile. Spre exemplu, creșterea numărului de medici și asistente necesită fonduri suplimentare, dar și reforme la nivel național.
O retorică populistă în loc de soluții
În loc să vină cu propuneri realiste și să colaboreze cu autoritățile pentru îmbunătățirea situației, domnul Morar preferă să creeze o stare de revoltă bazată pe emoții și acuzații. Atacurile asupra conducerii SJUBM și a presei sunt, în esență, o tentativă de a se poziționa ca un justițiar, fără a oferi soluții clare.
În concluzie, problemele sistemului medical din România sunt reale, dar soluțiile trebuie găsite prin colaborare și reforme concrete, nu prin populism și atacuri nefondate. Pacienții au nevoie de îmbunătățiri reale, nu de scandaluri mediatice fără fundament.
