Prefectura Maramureș anunță, pentru perioada 2–30 iunie, o amplă acțiune de verificare a modului în care au fost salubrizate cursurile de apă și întreținute șanțurile și rigolele din toate cele 76 de unități administrativ-teritoriale ale județului. Dincolo de caracterul administrativ al acestor controale, realitatea din teren arată că măsura vine într-un moment în care prevenția nu mai poate fi tratată ca o formalitate birocratică.
În ultimii ani, Maramureșul s-a confruntat tot mai des cu episoade de ploi torențiale, scurgeri de pe versanți și revărsări rapide ale pâraielor. De fiecare dată, imaginile au fost aproape identice: podețe blocate de lemne și deșeuri, rigole colmatate, șanțuri inexistente sau neîntreținute și ape care au ajuns în gospodării după doar câteva zeci de minute de precipitații abundente.
Anunțul prefectului Rudolf Stauder transmite un semnal important: problema nu ține doar de fenomenele meteorologice, ci și de modul în care administrațiile locale își fac sau nu își fac datoria. În multe localități, întreținerea șanțurilor și curățarea cursurilor de apă au fost ani la rând lucrări făcute superficial, uneori doar înaintea unor controale sau după producerea unor pagube.
Faptul că verificările vor viza inclusiv zonele în care au existat inundații în perioada 2025–2026 arată că autoritățile încearcă să identifice punctual cauzele care au amplificat efectele viiturilor. Depozitele de deșeuri de pe maluri, materialul lemnos abandonat în apropierea torenților sau podurile obturate nu reprezintă simple neglijențe administrative, ci adevărate pericole pentru comunități.
În același timp, această acțiune ridică și o întrebare esențială: ce se întâmplă după controale? Pentru că, de multe ori, rapoartele au existat, măsurile au fost dispuse, însă remedierea deficiențelor s-a făcut lent sau deloc. Eficiența acestei campanii va depinde nu doar de verificările din teren, ci și de capacitatea autorităților de a impune termene clare și sancțiuni acolo unde problemele persistă.
Maramureșul are numeroase zone vulnerabile la inundații, iar schimbările climatice fac ca fenomenele extreme să devină tot mai frecvente. În acest context, curățarea șanțurilor și salubrizarea cursurilor de apă nu mai sunt lucrări de rutină, ci măsuri esențiale de protecție a comunităților.
Raportul final care va fi transmis Ministerului Mediului până la 15 iulie va arăta, probabil, unde s-au făcut progrese și unde administrațiile locale au rămas în urmă. Până atunci însă, adevăratul test va fi în teren: dacă aceste verificări vor produce schimbări reale sau vor rămâne doar încă o etapă birocratică într-un județ care cunoaște prea bine efectele inundațiilor.
