Numărul 273 al revistei de cultură Nord Literar, aferent lunii februarie, a apărut recent și poate fi găsit la chioșcurile de presă din Baia Mare, precum și în librăriile din rețeaua Cărturești din întreaga țară. Ediția propune cititorilor un conținut bogat și divers, reunind eseuri, cronici literare, poezie, proză și studii de istorie culturală.
Deschiderea revistei este marcată de eseul Irina Petraș, intitulat „Despre amnezia culturală”, o pledoarie lucidă pentru lectură și pentru recuperarea memoriei culturale. Autoarea avertizează asupra riscului unei societăți care se îndepărtează de carte, subliniind că oamenii pot continua să trăiască „cumva-cumva”, însă „foarte puțin” din ceea ce ar putea fi o viață culturală autentică.
În eseul „Un Falstaff bonom”, Ion Papuc propune o radiografie atentă a poeziei lui Ștefan Jurcă, în timp ce criticul Gheorghe Glodeanu continuă analiza dedicată realismului magic și realismului miraculos din opera lui Charles Scheel.
Poetul Mircea Petean este comentat de Delia Muntean în cronica la volumul de haiku-uri Trilogia orientală, unde criticul subliniază că autorul „își hotărăște el însuși calea și rânduiala”. Tot în registrul reflecției culturale se înscrie studiul lui Dan Anghelescu, „Exilul versus Utopia. Reflecții în siajul unei «Est/Etici» a uitării”, analizat de Daniela Sitar-Tăut drept o amplă investigație de istorie culturală și filosofie a modernității târzii.
Rubrica „Orfeu” aduce în atenția cititorilor poezii semnate de Gheorghe Mihai Bârlea și o parodie semnată de Lucian Perța. În același timp, Dana Buzura-Gagniuc propune un excurs sentimental prin jurnalul Proximități și mărturisiri al lui Ioan Pintea, apărut la Editura Polirom.
La rubrica „Cuvintele din exil”, Mihaela Albu readuce în discuție volumul Panorama literaturii române al lui Basil Munteanu, în timp ce poetul și eseistul Horia Bădescu reflectează asupra legăturii profunde dintre poezie și spiritualitate în eseul „Miracolul încuvântării”.
Scriitorul Gheorghe Pârja semnează două contribuții: un text cu parfum de amintire și prietenie dedicat fraților Vasile Bârlea și Gheorghe Mihai Bârlea, precum și o cronică la romanul Miracolul oglinzilor din noi de Vasile Jurje.
Literatura universală este reprezentată prin analiza realizată de Ana Olos asupra romanului Satantango al laureatului Premiului Nobel pentru Literatură, László Krasznahorkai.
Numărul este consistent și în materie de recenzii. Raluca Hășmășan și Flaviu Claudiu Mihali analizează volumele Toate într-o singură inimă de Răzvan Fugaciu și Clandestin în Parnas de Adrian Vasile Iftime. De asemenea, Alexandre Leboeuf semnează o cronică la Pescuirea minunată / La Pêche miraculeuse de Vasile Trif, iar Ionel Bota prezintă volumul Cămașa pătată de somn al Marilena Apostu.
Criticul Iulian Boldea analizează lucrarea Mircea Nedelciu, aventuri din curtea interioară a postmodernismului de Valeria Bilț, iar cititorii pasionați de poezie se pot bucura de versurile semnate de Nicole Sere, Mihaela Poduț-Ienuțaș și Dan Rotaru, alături de proză aparținând lui Nicolae Suciu și Mircea Bodnariu.
Un alt volum recent, Cărți în oglinda timpului de Raluca Hășmășan, este prezentat de Ana Ardeleanu, iar Dana Buzura-Gagniuc relatează evenimentul cultural „Aducerea acasă a lui Brâncuși”, organizat recent la Baia Mare.
În paginile revistei pot fi citite și versuri ale poetului Eugen Barz, traduse în limba spaniolă de David Băltărețu, iar „Poemul lunii” este semnat de Rodica Brad-Păuna.
Numărul este ilustrat cu lucrări ale artistului Marius Barb Barbone, prezentat cititorilor de Maria Bilașevschi, completând astfel o ediție care reconfirmă rolul revistei Nord Literar de spațiu al dialogului intelectual și al memoriei culturale.
