Numărul dublu pe noiembrie-decembrie al Revistei de Cultură „Nord Literar” a apărut de curând. Spicuim din cuprinsul acestui număr, care înseamnă 24 de pagini de critică, eseu, proză, poezie, dezbatere culturală.
Ajuns la cel de-al şaptelea episod, eseul Irinei Petraş „Răspunsuri/Răspunderi” abordează rolul culturii generale, al cărei trunchi comun e adesea „hărțuit de metode și procedee aplicate după ureche”.
„Imaginația poetului stă la pândă și intervine mereu ca o prăpastie pregătită să înghită lumea în care viețuim”, consideră Ion Papuc, analizând critic volumul lui Nicolae Scheianu, „Pietre din potop”.
Romanul „Vrăjitoarea” al lui August Strindberg constituie punctul de pornire al eseului lui Gheorghe Glodeanu. O tematică amplă şi interesantă asupra căreia autorul s-a aplecat cu precădere.
Un alt eseu, al autorului Florian Copcea, este dedicat conceptului de „Identitate în literatura română: între mit şi arhetip”.
În cronica la volumul „Prādātorii” al poetului Marcel Mureşan, Delia Muntean consideră poemele sale ca refuzând „supuşenia înaintea morţii implacabile”.
Daniela Sitar-Taut vede în Daniel Bozga, autorul volumului „Ape furate”, un poet care „nu se cenzurează. Nu vrea să facă frumos>, să placă”.
Adrian Grauenfels este publicat la rubrica „Orfeu”, unde apare și parodia lui Lucian Perța la versurile poetului israelian.
La „Avalon”, Ovidiu Pecican publică ultima parte a seriei dedicate scriitorului bănăţean Florin Bănescu. Publicat în paginile revistei „Nord Literar”, eseul Doinei Uricariu, „Bogdan Crețu şi vânătoarea licoarnei”, a ajuns la al patrulea episod.
Ana Olos ne propune un text despre receptarea critică a poeziei lui Teofil Răchiţeanu.
Dezbaterea din acest număr îl are în prim plan pe criticul Laurențiu Ulici, care a fost omagiat la ediția-jubileu a Festivalului Internațional de Poezie de la Sighetu Marmaţiei din acest an. Nume importante ale literaturii române evocă personalitatea acestuia, în dezbaterea semnată de Dana Buzura-Gagniuc.
Pagina de proză ne aduce în aduce în prim-plan un fragment de roman, „Cerbul domnului învăţător”, aparținând lui Alexa Gavril Bale.
Revista publică o pagină dedicată Elenei Ilash, poeta premiată de „Nord Literar” la Festivalul Internațional de Poezie de la Sighetu Marmaţiei. Pagina cuprinde atât versuri, cât și recenzia Ralucãi Hășmăşan la volumul acesteia, „Patruzeci și cinci de inimi îmi bat în piept”.
Gheorghe Pärja semnează o pagină în memoria scriitorului basarabean Ion Druță, care s-a stins din viață în luna septembrie a acestui an. Tot el îi dedică o pagină lui Lucian Perța la împlinirea a 70 de ani.
Un melanj al biografismului erudit şi al celui artistic, după cum spune autorul Alexandru Buican, reprezintă coordonatele de definire a volumului „Brâncuşi, o biografie legendară”. Monica D. Cândea realizează o interpretare critică a acestei opere.
Preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, semnalează apariția volumului „Colocviile Mircea cel Bătrân”, publicație apăruta în urma manifestării cu același nume. Pamfil Bilţiu analizează un document inedit, pe care l-a descoperit în arhiva personală a
învăţătorului Pompei Hossu-Longin, despre activitatea politică a lui George Pop de Băsești. În acest număr se pot citi versuri din creația poeților Gabriel Cojocaru, George Nicoară, Viorel Vasile Vişovan şi Flaviu Mihali.
Ioan Nistor interpretează critic romanul lui Horia Liman, „Scadența”.Dalina Bădescu ne propune o scurtă istorie a hărții.
La rubrica „Poemul lunii” sunt publicate două poezii pe care Nichita Stănescu (de la moartea căruia se împlinesc 40 de ani în 13 decembrie) le-a scris la prima sa călătorie în Maramureş. Pagina de traduceri cuprinde poezii din creația poetului Eugen D. Popin traduse în limba germană de autor.
Acest număr este ilustrat cu lucrări din creația artistei Zoe Vida-Porumb. Despre autoare și despre operele ei serie Ramona Novicov, în textul „Făpturi de lumină” publicat în acest număr.
Dana Buzura-Gagniuc Manager Revista „Nord Literar”
