Uneori am impresia că s-a produs o involuţie pe care destul de puternic o vedem marcată prin ceea ce se întâmplă. Şi mi-aş permite chiar să propun o modificare a Constituţiei la capitolul „drepturi cetăţeneşti” şi anume un nou drept fundamental – „dreptul la haos”.
Cred că pentru momentul de acum ar fi o formulă potrivită, pentru că ceea ce se întâmplă în jurul nostru ne oferă o imagine confuză, dar ea ar trebui cumva reglementată printr-o manieră care să permită fiecăruia să poată să participe la crearea haosului. Mi se pare absolut extraordinară această împărţire a societăţii între români şi ei.
Ei sunt, nu ştim ce sunt, de pe o altă planetă, dar întotdeauna, dacă observaţi, în dezbateri sunt românii, pe de o parte, şi ei de cealaltă parte. Nu ştim de ce naţionalitate sunt ei şi nu ştim întotdeauna cum trec o parte dintre ei în români şi o parte din români în noii ei.
Observăm sau putem să ne aducem aminte despre lucruri care ţineau de o viaţă politică în care mai exista totuşi dialog, în care existau totuşi elemente care într-un fel marcau o viaţă politică şi prin cultură, nu numai prin bătălii de stradă.
Şi spuneam atunci că m-am bucurat că după 1991, când s-a adoptat Constituţia, practic dialogul din stradă sau bătălia din stradă s-a mutat în Parlament.
Şi aş spune că acum observ din nou o tendinţă de a duce dialogul înapoi în stradă, ceea ce pentru mine este extrem de preocupant, este un semn rău, un semn în care observ incapacitatea noastră, dar şi a liderilor de a uni forţa socială şi forţa politică din România într-o anumită direcţie care să fie în favoarea intereselor româneşti. (Adrian Năstase)
Grigore Ciascai