În plin război în Europa, când Ucraina își apără existența în fața agresiunii ruse, Budapesta oferă un nou episod care ridică semne serioase de întrebare despre direcția politică a Ungariei. Decizia guvernului condus de Viktor Orbán de a reține zeci de milioane de dolari și euro aparținând unei bănci de stat ucrainene nu este doar un incident administrativ. Este un gest cu încărcătură politică, care arată cât de departe a ajuns ruptura dintre Budapesta și Kiev.
Pe 5 martie, două vehicule bancare care transportau bani ai băncii ucrainene Oschadbank din Austria către Ucraina au fost oprite în Ungaria. Ulterior, vehiculele au fost returnate, însă aproximativ 40 de milioane de dolari, 35 de milioane de euro și 9 kilograme de aur au rămas la Budapesta. Oficial, autoritățile ungare invocă o anchetă pentru o presupusă spălare de bani. Neoficial, însă, declarațiile venite chiar din interiorul guvernului ungar arată o cu totul altă logică.
Ministrul transporturilor, János Lázár, a spus fără ocolișuri că banii nu vor fi returnați deocamdată și că Budapesta așteaptă redeschiderea fluxului de petrol prin conducta Druzhba Pipeline. Cu alte cuvinte, banii unei bănci ucrainene au devenit, peste noapte, o monedă de negociere într-un conflict energetic.
În timp ce Ucraina, condusă de Volodimir Zelenski, își apără teritoriul și populația în fața invaziei ruse, un stat membru al Uniunii Europene pare să trateze războiul ca pe o oportunitate de presiune economică. Kievul respinge categoric acuzațiile de spălare de bani și vorbește direct despre un abuz.
Mai mult decât atât, episodul arată din nou ambiguitatea strategică a Budapestei. De la începutul războiului, Ungaria a blocat sau a încercat să dilueze mai multe decizii europene legate de sancțiunile împotriva Rusiei și a refuzat să permită tranzitul armelor către Ucraina prin teritoriul său. Oficial, Orbán spune că vrea pace și stabilitate. În realitate, poziția sa a fost adesea percepută ca fiind favorabilă intereselor Moscovei.
Ironia istoriei este cu atât mai dureroasă. Ungaria este una dintre națiunile europene care știe cel mai bine ce înseamnă dominația sovietică. Revolta din 1956 a rămas una dintre cele mai puternice imagini ale luptei pentru libertate împotriva imperiului de la Moscova. Tocmai de aceea, pentru mulți europeni, gesturile actuale ale guvernului de la Budapesta par o ruptură dramatică de acea memorie istorică.
Politica externă este, desigur, despre interese. Dar există momente în istorie când linia dintre interes și morală devine imposibil de ignorat. Războiul din Ucraina este unul dintre aceste momente.
Când o țară aflată sub bombardamente este tratată ca o piesă într-un joc de presiune energetică, nu mai vorbim doar despre pragmatism. Vorbim despre o alegere politică.
Iar alegerea făcută astăzi de guvernul lui Viktor Orbán riscă să lase Ungaria tot mai izolată într-o Europă care încearcă, cu dificultate, să rămână unită în fața agresiunii ruse.
Istoria are un obicei incomod: judecă dur momentele în care liderii confundă interesul pe termen scurt cu adevărul moral al vremii lor. Iar acest episod ar putea deveni încă o pagină care va ridica, peste ani, o întrebare simplă: de ce a ales Budapesta să stea pe margine atunci când libertatea era pusă la încercare?
