Cu o zi înaintea votului de învestitură, politica românească arată din nou ca un ring în care adversarii își aruncă replicile peste masă, în timp ce adevărata miză se află în spatele ușilor unde se numără voturile.
Siegfried Mureșan și Sorin Grindeanu au intrat într-un nou schimb de acuzații. OUG 13, protestele din 2017 și celebra „bulă hashtag” au revenit în discursul public, ca și cum aproape un deceniu de politică românească nu ar fi fost suficient pentru ca aceste teme să fie lămurite.
Premierul desemnat îl acuză pe liderul PSD că nu ar fi învățat nimic din episodul OUG 13 și merge până la a afirma că, într-o eventuală revenire la guvernare, Grindeanu ar putea adopta o nouă ordonanță controversată dacă ar considera că oamenii nu vor ieși în stradă.
Este o acuzație politică și o predicție asupra viitorului, nu o dovadă că există în prezent un asemenea proiect.
Grindeanu răspunde în aceeași cheie. PSD spune că nu va vota Guvernul Mureșan și că decizia este fermă. Liderul social-democrat nu pare dispus să ofere nici măcar un centimetru de teren politic premierului desemnat.
Nu OUG 13 va decide miercuri soarta Guvernului. Nu Facebook-ul. Nu declarațiile televizate. Ci cele 233 de voturi din Parlament.
Cabinetul propus de Mureșan pleacă la drum cu un handicap parlamentar evident. PNL, USR și UDMR nu au singure numărul necesar pentru învestire. PSD a spus „nu”, iar AUR, la rândul său, nu susține Cabinetul.
Așadar, înainte de orice discurs despre reforme, stabilitate sau viitorul României, există o întrebare cât se poate de concretă:
În ultimele ore, fiecare partid își construiește propria narațiune. Unii vorbesc despre responsabilitate, alții despre principii, alții despre trecut. În realitate, fiecare își calculează poziția și costurile politice.
Iar electoratul asistă din nou la un spectacol familiar: acuzații despre ce a făcut celălalt, avertismente despre ce ar putea face și foarte puține certitudini despre ceea ce se va întâmpla după vot.
OUG 13 rămâne o rană politică importantă a ultimului deceniu. Protestele din 2017 au arătat cât de puternică poate deveni reacția societății atunci când o decizie a puterii este percepută ca o amenințare la adresa justiției. Dar folosirea acelui episod, aproape zece ani mai târziu, ca armă într-o nouă bătălie pentru putere arată și cât de puțin s-a schimbat stilul confruntării politice.
Guvernul Mureșan are nevoie de 233 de voturi. Dacă le găsește, România va avea un nou Executiv. Dacă nu, negocierile se vor întoarce la masa politică, iar actuala confruntare va fi doar începutul unei noi runde.
Până atunci, Mureșan atacă, Grindeanu răspunde, PSD își închide ușa, iar Parlamentul ține cheia.
În politica românească, declarațiile pot face zgomot. Majoritatea face Guvern
