Vicepremierul Oana Gheorghiu afirmă că primele șase luni de mandat au scos la suprafață blocajele structurale din companiile de stat, acuzând existența unui sistem care „protejează incompetența și recompensează loialitatea politică”.
Declarația a fost făcută pe pagina de Facebook, unde oficialul a prezentat un bilanț detaliat al activității și al obstacolelor întâmpinate în procesul de reformă.
În mesajul public, aceasta susține că Guvernul a reluat procesul de reformă de la zero, după ani în care încercările de profesionalizare a managementului au fost marcate de controverse și suspiciuni de influență politică. Printre măsurile enumerate se numără reactivarea comitetului de reformă, evaluarea a 22 de companii de stat și operaționalizarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).
Potrivit vicepremierului, demersurile de reformă au întâmpinat rezistență la nivel administrativ și politic. Gheorghiu vorbește despre întâlniri evitate, lipsa accesului la informații și decizii contradictorii în interiorul aparatului de stat.
Un punct sensibil îl reprezintă disputa privind listarea unor pachete minoritare din companiile de stat la bursă. Vicepremierul afirmă că a transmis propuneri către partenerii de coaliție, primind răspunsuri din partea PNL și USR, dar nu și din partea PSD, formațiune care ulterior a criticat public inițiativa.
În argumentația sa, Gheorghiu invocă diferențe semnificative de performanță: companiile de stat nelistate ar fi acumulat pierderi de aproximativ 14 miliarde de lei, în timp ce cele listate ar fi generat venituri de circa 8 miliarde de lei într-un singur an.
Vicepremierul susține că transparența impusă de piața de capital este principalul factor care explică această dificultate
Declarația conține și critici directe la adresa opoziției față de reformă. Gheorghiu afirmă că discursul despre „vânzarea țării” este folosit pentru a bloca schimbările și pentru a menține controlul politic asupra companiilor de stat.
„Nu e o dezbatere despre economie, ci despre control”, sugerează vicepremierul, indicând că rezistența vine din interiorul unor structuri care beneficiază de actualul sistem.
La jumătate de an de la preluarea mandatului, vicepremierul descrie reforma ca pe un proces dificil, marcat de tensiuni și opoziție constantă. Mesajul transmis este că schimbările vor continua, în ciuda obstacolelor.
Rămâne însă deschisă întrebarea esențială: dacă transparența și performanța economică pot deveni reguli într-un sistem obișnuit să funcționeze, de decenii, după alte criterii.
