Sâmbăta lui Lazăr sau Moșii de Florii
Are legătură cu învierea din morți a lui Lazăr de către Iisus Hristos și se găsește în Evanghelia după Ioan 11:1-45. Povestea spune că Lazăr se îmbolnăvește, iar surorile sale, Maria și Marta, îi trimit un mesaj lui Iisus, dar nu s-a dus imediat în Betania, orașul în care Lazăr locuia cu surorile sale, în schimb, El a rămas în locul unde se afla pentru încă două zile
După acest timp, El le-a spus ucenicilor Săi că se vor întoarce în Iudeea, iar ucenicii și-au exprimat imediat îngrijorarea, afirmând că evreii de acolo încercaseră recent să-L ucidă cu pietre (Ioan 10:31). Apoi, Iisus le-a spus ucenicilor săi că Lazăr a adormit și că El se duce acolo pentru a-l trezi.Ucenicii s-au întrebat de ce ar fi mers El să-l trezească pe Lazăr, din moment ce era bine ca el să doarmă dacă era bolnav. Cu toate acestea, Iisus se referea la moartea lui Lazăr și, prin urmare, le-a spus ucenicilor în mod direct că Lazăr era mort (v. 11-14).
Când Iisus a ajuns în Betania, Lazăr era deja în mormânt de patru zile, iar, întrucât Betania era aproape de Ierusalim, mulți dintre evrei veniseră să le consoleze pe Maria și Marta. Când Marta a auzit că Iisus se apropie, s-a dus în întâmpinarea Lui și I-a spus: „Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu nu ar fi murit. Dar chiar și acum știu că Dumnezeu îți va da tot ceea ce Îi vei cere”.Isus i-a spus că fratele ei va învia, spunându-i Martei „Eu sunt învierea și viața. Cei care cred în Mine, chiar dacă vor muri, vor trăi, și oricine trăiește și crede în Mine nu va muri niciodată.”, apoi a întrebat-o pe Marta dacă ea credea acest lucru, aceasta răspunzându-i „Da, Doamne, cred că Tu ești Mesia, Fiul lui Dumnezeu, Cel care vine în lume” (v. 17-27). Învierea lui Lazăr avea să fie, de fapt, momentul începerii patimilor Lui Iisus, care aveau să se încheie cu Răstignirea Sa, apoi cu Învierea.
Conform tradiției și obiceiurilor, în Sâmbăta lui Lazăr sau Moșii de Florii, se spune că este bine să dai de pomană, fiind și ziua Pomenirii Morților, iar creștinii duc alimente nesfințite de preoți, care sunt date de pomană pentru sufletele celor care nu mai sunt printre vii.
Conform tradiției, se dau plăcinte, colivă, colaci și doar produse de post ca pomană. Și tot în aceeași zi credincioșii merg în cimitire și aprind lumânări pentru cei dragi, plecați, și împodobesc mormintele cu crenguțe de salcie, simbolul întrării lui Iisus Hristos în Ierusalim.