Declarația primarului Doru Dăncuș are două componente distincte: una administrativă și una politică. Iar pentru a înțelege situația, cele două trebuie analizate separat.
Din punct de vedere administrativ, explicațiile privind întârzierile de pe strada Victoriei sunt credibile și se regăsesc în multe proiecte de infrastructură din România. Modernizarea unei artere importante nu înseamnă doar asfalt nou, ci și înlocuirea rețelelor de apă, canalizare, electricitate și telecomunicații. În momentul în care mai mulți operatori trebuie să intervină simultan, întârzierile devin aproape inevitabile. Primarul încearcă să transmită că administrația locală nu controlează în totalitate ritmul de lucru al companiilor de utilități și că o parte din responsabilitate aparține acestora.
Pe de altă parte, cetățenii nu judecă un proiect după explicațiile tehnice, ci după rezultat. Pentru locuitorii de pe strada Victoriei contează mai puțin cine este vinovat și mai mult faptul că termenul de finalizare a fost mutat din nou. După luni întregi de șantier, praful, zgomotul și restricțiile de trafic generează inevitabil frustrări. În acest sens, nemulțumirile publice sunt firești și nu pot fi ignorate.
În cazul bulevardului Independenței, mesajul este mai optimist. Lucrările avansează vizibil, iar administrația încearcă să ofere un exemplu concret că proiectele nu sunt blocate peste tot. Bulevardul Traian pare să intre însă într-o situație asemănătoare cu cea de pe Victoriei, unde sincronizarea dintre constructor și deținătorii de rețele ridică probleme încă din fazele inițiale.
Partea cea mai interesantă a declarației este însă cea politică. Tonul devine mult mai dur atunci când primarul se referă la criticii săi. Practic, mesajul lui Doru Dăncuș este că există o categorie de politicieni care au construit discursuri exclusiv pe critică și care atacă acum tocmai proiectele pe care anterior le reclamau ca inexistente.
Aici apare o realitate pe care o întâlnim în multe administrații locale: când nu există investiții, primăria este criticată că stă pe loc; când există investiții și șantiere, este criticată pentru disconfortul creat. Diferența este că un primar trebuie să accepte că opoziția și cetățenii au dreptul să critice inclusiv proiectele aflate în execuție. La fel de adevărat este însă că opoziția câștigă credibilitate doar atunci când oferă alternative și soluții, nu doar filmări cu gropi și blocaje.
În concluzie, declarația lui Doru Dăncuș pare să fie atât o explicație pentru întârzierile de pe șantiere, cât și o încercare de a prelua controlul narativului public. Mesajul central este simplu: „șantierele produc disconfort acum, dar vor aduce beneficii pe termen lung”. Miza pentru administrație nu mai este însă comunicarea, ci respectarea noului termen promis. Dacă în septembrie strada Victoriei va fi finalizată, multe dintre criticile actuale se vor estompa. Dacă vor apărea noi amânări, explicațiile tehnice vor conta din ce în ce mai puțin în ochii băimărenilor.
