În plenul Camera Deputaților, deputatul Crina Chilat a lansat un avertisment ferm privind amploarea fenomenului dezinformării în era digitală și impactul acestuia asupra societății.
Într-o declarație susținută astăzi, parlamentarul a subliniat că răspândirea informațiilor false nu mai este un fenomen marginal, ci unul care influențează direct opinia publică și, implicit, funcționarea mecanismelor democratice. „Accesul rapid la informație vine la pachet cu riscuri semnificative”, a transmis aceasta, atrăgând atenția asupra modului în care știrile false pot distorsiona realitatea.
Discursul a evidențiat formele tot mai sofisticate ale dezinformării: conținut scos din context, materiale audio-video manipulate sau generate cu ajutorul inteligenței artificiale, dar și rețele de conturi false și boți care amplifică mesaje coordonate. Acestea sunt adesea construite pe emoții negative – frică, furie sau ură – și livrate într-un limbaj agresiv, cu scopul de a polariza și de a destabiliza spațiul public.
Deputatul a insistat asupra responsabilității individuale, subliniind că fiecare utilizator are un rol în limitarea fenomenului. Verificarea informațiilor și gândirea critică înainte de distribuire nu mai sunt opționale, ci necesare într-un peisaj informațional tot mai vulnerabil la manipulare.
Totodată, au fost indicate trei direcții esențiale pentru combaterea dezinformării: dezvoltarea educației media, asumarea unei responsabilități sporite de către platformele online și îmbunătățirea comunicării instituționale. În lipsa acestor măsuri, avertismentul este clar: spațiul public riscă să devină tot mai ușor de influențat prin narative false.
Într-un context în care libertatea de exprimare este invocată frecvent, intervenția din Parlament aduce în prim-plan o realitate incomodă: libertatea fără discernământ poate deveni, paradoxal, un instrument al dezinformării.
