România se pregătește pentru numirea noilor directori civili ai Serviciului Român de Informații (SRI) și ai Serviciului de Informații Externe (SIE), într-un context politic tensionat, cu implicații majore la vârful statului. Analistul politic Cozmin Gușă avertizează că în spatele acestor decizii se duc negocieri dure și că miza depășește cu mult sfera instituțională.
„Suntem în Securistan, iar cel mai așteptat episod este cel al votării directorilor civili. Această operațiune se negociază intens, iar imediat după va urma asumarea răspunderii în Parlament pentru măsuri guvernamentale precum tăieri de cheltuieli și creșteri de taxe”, a declarat Cozmin Gușă într-o analiză publicată duminică.
Potrivit surselor citate de Gușă, numirea noului director al SIE ar urma să revină Partidului Social Democrat, iar cel al SRI Partidului Național Liberal, însă decizia finală aparține președintelui în funcție, Nicușor Dan.
Pe lista posibililor candidați pentru SIE s-au aflat nume ca Marcel Ciolacu, Vasile Dîncu sau chiar actualul director Gabriel Vlase, dar nicio variantă nu a fost confirmată oficial. Cozmin Gușă susține că un rol decisiv în alegerea finală îl vor avea apropiații președintelui, în special Alina Mungiu-Pippidi și Lucian Pahonțu, cu influență atât în zona PNL, cât și în PSD.
Pentru conducerea SRI, competiția este mult mai deschisă. În discuție se află:
- Ionel Nițu, fost ofițer și analist strategic, cu legături vechi în sistemul de intelligence.
- Dacian Cioloș, fost premier, susținut de rețele externe și cercuri de afaceri.
- Laura Codruța Kovesi, actual procuror-șef european, considerată de Gușă „candidatul cu cele mai mari șanse” dacă va accepta nominalizarea.
„Apariția Laurei Codruța Kovesi în postura de director al SRI ar schimba radical scenariul și echilibrul viitor al jocurilor de putere din România”, afirmă analistul.
În analiza sa, Cozmin Gușă reamintește că serviciile de informații au o influență semnificativă în toate sferele decizionale – de la administrație publică, justiție și economie, până la presă și cultură. El afirmă că între 15.000 și 35.000 de ofițeri activi și zeci de mii de rezerviști sau colaboratori formează o adevărată „armată nevăzută” care influențează deciziile majore din România.
„La fiecare nivel de decizie, lucrurile se întâmplă doar după avize sau impuneri venite din zona serviciilor. De aceea, alegerea viitorilor directori este mai mult decât o simplă procedură administrativă – este o bătălie pentru controlul real al statului”, a explicat Gușă.
Nominalizările oficiale sunt așteptate în următoarele zile, iar votul în Parlament ar putea avea loc chiar înainte de asumarea noilor măsuri fiscale de către guvern. Până atunci, negocierile se desfășoară în spatele ușilor închise, iar numele celor care vor conduce cele mai importante servicii secrete ale României rămân în continuare sub semnul întrebării.
