RESPECT POPORULUI UCRAINEAN.
SLAVA EROILOR UCRAINEI.
Se împlinesc exact 3 ani de zile de la invazia criminală a rusiei în Ucraina.
O operațiune ce trebuia să dureze 3 zile sau poate câteva săptămâni pentru a-și atinge obiectivele strategice, nu a reușit nici pâna azi, când intrăm în al 4-lea an de război. rusia a eșuat (cel puțin momentan) din perspectivă militară, dar și geopolitcă (cel puțin până la venirea lui Trump). Argumentez:
Obiectivele strategice cunoscute ale rusiei:
1. Obiectivul strategic politic principal: forțarea capitulării conducerii politice legitim aleasă de poporul suveran ucrainean și înlocuirea ei cu o administrație supusă rusiei.
Rezultat: eșec.
Președintele Zelensky, probabil cel mai suveranist (în adevaratul sens, nu în sensul pervertit de impostorii din România), nu a îngenuncheat în fața unei dușman de zece ori mai mare ca tehnică militară și resurse financiare. I s-a oferit fuga în exil pe 25 februarie, de către Administrația Biden. A refuzat, spunând „n-am nevoie de un taxi, am nevoie de muniție”. Aceste cuvinte au schimbat parcursil războiului, soarta Ucrainei și (istoria o va arăta) inclusiv soarta Europei și în sens mai larg, a lumii.
2. Obiectiv strategic militar principal (planul alternativ la capitularea lui Zelensky) : cucerirea prin forță a capitalei Kyiv și schimbarea comducerii legitime.
Rezultat: eșec
Forțele Armate ale Ucrainei, resping în martie 2022, atacul de pe 3 axe diferite spre Kyiv, iar în aprilie 2022, rușii sunt forțați să fugă umiliți din jurul Kyivului. În acest timp de câteva săptămâni lasă în urmă numeroase masacre, crime împotriva umanității. Bucha, Makariv, Borodianka, Irpin.
Sunt consemnate de organisme internaționale mii de violuri asupra copiiilor, femeilor și bărbaților. Mii de civili uciși cu sânge rece. Sute de cazuri de violuri în grup asupra unor întregi familii. De multe ori, copiii erau violați în fața părinților obligați cu arma la tâmplă să se uite, apoi părinții erau violați în fața copiilor, ca apoi să fie asasinați de soldați ai Armatei ruse.
Aceste crime de război și crime împotriva umanității, consemnate de ONU, de Curtea Penală de la Haga, îl aduc un mandat de arestare lui Putin și a cercului lui de apropiați, pentru acuzațiile de crime de război și crime împotriva umanității.
3. Obiectiv stratetic militar secundar: cucerirea regiunii istorice Donbas (Donetsk, Lugansk).
Rezultat: eșec.
– după un avans rapid în primele luni în Regiunile Sumy, Chernihiv, Khariv, Donetsk, Lugansk, contraofensiva de toamnă (spetembrie 2022) a Forțelor Armate ale Ucrainei, îi împing pe ruși și recuperează cea mai mare parte a teritoriilor pierdute în feb-mart-apr 2022.
În urma contraofensivei, rușii se retrag în dezordine, lăsând în urmă tehnică militară egala ca număr de echipamente cu întreaga dotare a armatelor din România, Cehia și Slovacia. Ceea ce ucrainenii, râzând au denumit „russian Lend-Lease”. Însă rușii au lăsat în urmă și atrocități la fel ca în zona Kyiv: gropile comune de la Izium, mii de civili uciși, sute de violuri. Violența sexuală a fost folosită și aici ca pe peste tot în teritoriile ocupate, ca o armă de teroare a populației. Gropile comune de la Izium le-am văzut cu ochii mei, la puține zile după ce au fost descoperite. Sunt lucruri pe care in milion de cuvinte nu pot descrie realitatea.
4. Obiectiv strategic militar secundar: crearea podului terestru Donbas-Crimeea.
Rezultat: îndeplinit.
rușii au reușit, atacând de pe două axe principale, Sud-Crimeea și Est-Donbas + atacuri din Marea Neagră, Azov și Caspică să străpungă liniile de apărare ale ucrainenilor și să cucerească teritoriul dintre Mariupol și Nipru, îndeplinind astfel obiectivul.
Constul suportat de ucraineni nu este atât de important în teritoriu pierdut cât în civilii și militarii uciși. Bătălia de la Azovstal va rămâne pentru zeci și poate sute de ani în memoria istoricilor unde ucrainenii din Azov și Brigada 36 Marină au rezistat eroic pentru aproape 2 luni jumate.
În Mariupol însă s-a petrecut probabil cel mai mare genocid de după Al Doilea Război Mondial de pe teritoriul Europei: peste 20.000 de civili (estimările moderate) au fost masacrați. O parte au fost arși în incineratoarele mobile, majoritatea însă fiind îngropați în gropi comune, vizibile din satelit.
5. Obiectiv militar strategic secundar: cucerirea teritoriului până la Gurile Dunării și astfel amenințarea directă asupra Republicii Moldova și a României.
Rezultat: eșec.
După un avans rapid pe axa sud-vest dinspre Crimeea, trecerea peste Nipru, cucerirea Khersonului și cucerirea a jumătate din Mykolaiv, AFU, reușește în a doua contraofensivă de toamnă (concomitentă cu cealaltă) din septembrie-noiembrie 2022 să elibereze toate teritoriile la vest de Nipru. Ca răzbunare, în 2023, rușii provoacă unul dintre cele mai mari dezastre ecologice din istoria Ucrainei și a Mării Negre, detonând barajul de la Nova Kahovka, omorând astfel sute de civili și poluând apele Mării Negre, afectând inclusiv plajele României, Bulgariei și ale Turciei.
În acest timp, Ucraina a înregistrat următoarele victorii (unele, evident, în oglindă cu eșecurile rușilor):
1. Menținerea funcționării democratice a Ucrainei, a instituțiilor și a aleșilor. Zelensky nu fuge, Guvernul rezistă, Ucraina rămâne suverană și independentă.
2. Contraofensiva Kyiv din martie-aprilie 2022 eliberează teritoriile de la nord și nord este de Kyiv.
3. Contraofensivele din 2022, Kherson și Kharkiv vor rămâne în istorie ca o raritate. Două contraofensive, pe două fronturi diferite, concomitent, încunutate cu succes.
4. Apărarea Odesei.
5. Distrugerea Flotei ruse de la Marea Neagră până la punctul în care rușii consideră nesustenabil menținerea ei în zona Crimeei și o mută la est.
6. Distrugerea sistematică a tehnicii militare rusești până la punctul în care, azi când vorbim, rusia (dacă se menține ritmul de pierderi ale tehnicii militare), la finalul anului, rusia va ajunge să dețină mai puține tancuri operaționale decât Polonia.
7. Cucerirea de teritorii rusești în Regiunea Kursk, pe care le menține (doar o parte din maximum cucerit) de mai bine de 6 luni.
8. Obligarea rusiei să folosească pentru transportul logistic, în anumite sectoare (atenție, nu este o glumă) de cai, catâri și măgari.
9. Producerea celor mai mari pierderi resimțite de rusia după Al Doilea Război Mondial, pierderi mai mari decât TOATE pierderile rusești din TOATE invaziile lor din ultimii 80 de ani (Cenenia, Georgia, Afganistan, Cecenia 2 etc).
Și poate cel mai importantă victorie pentru noi toți: oferirea de inspirație și speranță. Inspirație la curaj împotriva tiraniei și speanța că binele poate învinge.
–-
Ucraina nu ar fi reușit toate astea fără ajutorul nostru, al tuturor. Al Americii în primul rând, ca națiune, al Uniunii Europene ca conglomerat de națiunii europene, a Proiectului Ramstein, ca unitate a peate 53 de națiuni de pe toate continentele.
Dar dacă noi restul am plătit cu bani protecția noastră și siguranța noastră, ucrainenii au plătit cu sânge.
Astăzi, Ucraina nu este învinsă. Ucraina rezistă. Astăzi, după 3 ani de război, cu o administrație americană aproape inamică, cu o rusie invadatoare și (încă) cu o europă ce se mișcă greu, Ucraina menține speranța vie și stă în picioare cu demnitate.
Astăzi mi-aș dori ca fiecare dintre cei care citiți acest text, să vă gândiți o secundă la toți acei oameni au luptat, au murit, luptă și vor mai muri, pentru ca speranța, demnitatea, suveranitatea și democrația poporului lor să nu poată fi ucise. Și pentru ca noi, ceilalți să mai avem răgaz să ne pregătim pentru a ne asigura ne putem păstra aceste valori.
Astăzi este despre ei, despre eroii lumii moderne, vecini cu noi: ucrainenii și țara lor, victima unor criminali, Ucraina. Care nu se lasă învinsă.
Glorie tuturor eroilor căzuți pentru libertate.
