În data de 17 aprilie, începând cu ora 11:30, la biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril din Șurdești va fi sărbătorit pe cel mai harnic om din sat.
În cadrul evenimentului va avea loc și un târg al meșterilor populari și momente artistice susținute de către soliști și ansambluri folclorice.
Organizatori sunt Primăria și Consiliul Local Șișești în parteneriat cu Consiliul Județean Maramureș și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș.
A doua zi de Paşte, la Şurdeşti este sărbătorit cel mai harnic om din sat, primul ieşit la muncile câmpului (”udătoriul”) cu condiţia să fie căsătorit, să aibă copii şi să fie om de vază. Ceremonialul începe imediat după slujbă, când are loc “confruntarea” între tinerii aleşi şi diac, care este “mituit” cu un litru de palincă să deschidă biserica.
Apoi, în tinda bisericii este anunţat udătorul şi este adus în faţa preotului pentru a primi dezlegarea obiceiului. Tot atunci sunt alese şi “funcţiile”. Patru feciori primesc funcţia de sfetnici, dintre care unul este comarnic, iar alţi patru sunt jendari. Se mai alege un şef de post, un judecător, mulţitor, scăzător, adică cei care măresc sau scad pedeapsa, doctor, boacter, sanitari, păcurar, porcar.
După împărţirea funcţiilor, alaiul porneşte la casa celui care va fi udat, pentru a-l duce la râu. Ei nu au voie să îl ia de acasă până când nu vor găsi o moneda pe care udătorul o ascunde într-o buturugă.
După găsirea banului, alaiul merge la râu, unde udătorul este dus cu o tileguţă. Pe tot parcursul drumului până la râu, udătorul va încerca să fugă de trei ori, conform tradiţiei, pentru a încerca să scape de plata mesei pentru toţi invitaţii.
Ajunşi acolo, acesta este udat cu apă, iar el îi udă pe cei tineri pentru a transmite mai departe tradiţia. Se întorc apoi la casa celui udat, unde se ţine petrecerea.
La finalul sărbătorii, cei care au jucat în timpul postului ori feciorii care au mers la fete sunt judecaţi. Judecătorul dă pedeapsa, doctorul pune diagnosticul, mulţitorul măreşte pedeapsa, scăzătorul scade din ea, iar comarnicul îndeplineşte sentinţa, lovindu-l pe acuzat în talpă cu maiul. Cel pedepsit poate face recurs, dând înapoi loviturile comarnicului.
Obiceiul se numeşte astfel datorită celor din sat care îl udă pe sărbătorit. Bătrânii spun că obiceiul se ţinea a doua zi de Paşte în situaţia în care Sfântul Gheorghe cădea înainte de Paşte, deci în post. Altfel, sărbătorirea celui mai harnic om din sat se făcea de Sfântul Ghorghe.
Obiceiul este unul agrar, care face trimitere la reînvierea naturii
