Se întâmplă ceva rar la Washington: republicani și democrați par, pentru o clipă, de aceeași parte a baricadei. Nu pentru că ar fi găsit brusc o cale de reconciliere, ci pentru că Pentagonul tocmai a reușit performanța de a inflama întregul spectru politic printr-o decizie care miroase a greșeală strategică de proporții.
Planul de a întrerupe rotația trupelor americane în România, confirmat oficial de Pentagon și dezvăluit de Kyiv Post, a stârnit un val de reacții furibunde în Congresul SUA. Într-o perioadă în care Rusia joacă agresiv la toate fronturile – de la Marea Neagră până în Orientul Mijlociu – ideea de a reduce prezența americană în Europa pare, pentru mulți, o invitație deschisă adresată lui Vladimir Putin.
Potrivit surselor citate de Kyiv Post, mai mulți congresmeni intenționează să depună o lege care ar bloca efectiv orice tentativă de retragere a trupelor americane de pe continentul european. Este o măsură neobișnuit de dură, care semnalează o ruptură între administrația prezidențială și propriii săi aliați din Congres.
Pe scurt, Washingtonul se pregătește pentru o bătălie internă cu implicații geopolitice majore. O parte a Casei Albe vrea o repoziționare strategică spre Indo-Pacific, în timp ce o altă parte – sprijinită de legislativ – insistă că Europa de Est rămâne flancul vulnerabil al democrației occidentale.
Pentru România, această decizie are o semnificație directă. Prezența trupelor americane la baza de la Mihail Kogălniceanu și în alte puncte strategice nu este doar un simbol al alianței cu NATO, ci o garanție concretă de securitate într-o regiune în care umbrele istoriei nu dispar niciodată complet.
O întrerupere a rotației ar transmite un semnal periculos Moscovei și ar submina eforturile constante ale Bucureștiului de a consolida flancul estic al NATO.
Pe fondul războiului din Ucraina, retragerea americană – chiar și parțială – ar fi percepută ca o fisură în armura occidentală. Iar Putin știe foarte bine cum să exploateze fisurile.
În culisele deciziei Pentagonului se află, cel mai probabil, o combinație de considerente bugetare, presiuni electorale și priorități strategice. Washingtonul vrea să reducă prezența militară permanentă în unele regiuni pentru a-și concentra resursele asupra Chinei.
Dar geopolitica nu funcționează pe tabele Excel. Europa de Est nu este un dosar care poate fi „închis” temporar fără consecințe. Fiecare pas înapoi al SUA este citit la Moscova ca o slăbiciune, iar la București ca un motiv de îngrijorare.
Dacă Pentagonul va merge mai departe cu acest plan, istoria ar putea privi momentul ca pe un nou episod de orbire strategică americană, asemănător cu retragerea grăbită din Afganistan.Congresul pare să fi înțeles riscul – și încearcă să-l oprească la timp.
Europa, și mai ales România, are nevoie astăzi nu doar de vorbe frumoase și declarații diplomatice, ci de cizme americane pe pământ european.
Pentru că în timp ce Washingtonul dezbate, Moscova își ascut deja planurile.
