Consiliul Județean Maramureș încearcă să transforme o problemă veche într-o oportunitate nouă. Vineri, 24 aprilie, administrația județeană a organizat cea de-a doua întâlnire a factorilor interesați în cadrul proiectului european Green LUPO, o inițiativă care vizează utilizarea ecologică a terenurilor și refacerea biodiversității, finanțată prin programul Interreg Europe 2021–2027.
Întâlnirea a adus la aceeași masă instituții publice, mediul academic, sectorul privat și organizații civice, într-un exercițiu de cooperare care, cel puțin pe hârtie, promite coerență. Printre participanți s-au numărat reprezentanți ai administrațiilor locale, ai universităților și ai structurilor de mediu, implicați direct în implementarea proiectului la nivel județean.
Vicepreședintele Consiliului Județean, Vlad-Emanuel Duruș, a punctat rolul dialogului între actorii locali și a descris proiectul ca pe o șansă de a adapta bune practici europene la realitățile din Maramureș. Mesajul este familiar: colaborare, transfer de know-how, soluții sustenabile. Rămâne de văzut cât din acest vocabular va ajunge și în teren.
Un punct central al discuțiilor l-au constituit exemplele de reconversie a siturilor industriale abandonate, analizate în cadrul unui workshop interregional desfășurat la Cracovia. Acolo, foste platforme industriale au fost transformate în spații verzi și zone de recreere, printr-o combinație de planificare integrată și infrastructură „verde-albastră”. Modelul nu este nou, dar aplicarea lui în România rămâne, de multe ori, blocată între birocrație și lipsa unei viziuni coerente.
Participanții au discutat și despre obligațiile legale ale autorităților locale privind identificarea și inventarierea siturilor contaminate—un pas esențial, dar adesea tratat formal. Fără o evidență clară, orice strategie de reconversie riscă să rămână la stadiul de intenție.
Workshopul tematic dedicat zonelor postindustriale a scos în evidență atât potențialul acestor terenuri, cât și dificultățile majore: costuri ridicate de decontaminare, proceduri administrative greoaie și, uneori, lipsa interesului investițional. Cu alte cuvinte, rețeta clasică a stagnării, condimentată cu optimism instituțional.
Întâlnirea s-a încheiat cu o serie de recomandări privind consolidarea cooperării între actorii implicați și dezvoltarea unor politici publice mai eficiente. Obiectivul declarat al proiectului Green LUPO este clar: îmbunătățirea modului în care sunt gestionate terenurile, prin integrarea practicilor ecologice și valorificarea experiențelor europene.
Proiectul se desfășoară în perioada 1 mai 2025 – 30 aprilie 2028 și are un buget total de peste 2 milioane de euro, din care aproximativ 194.000 de euro revin Consiliului Județean Maramureș, finanțarea fiind asigurată din Fondul European de Dezvoltare Regională.
Pe scurt, Maramureșul discută, analizează și planifică. Următorul pas—cel mai dificil—rămâne implementarea.
